Oare cineva acolo?…



Vii și porumbiști
stinghere
o cărare șerpuită
parcă sunt
din alte ere
plină de absența zării
e privirea lui
tăcută
să-l întreb
de unde vine
mi-e târșală
tot nisipul din Sahara
a intrat
în el și-n mine
ne privim
ca niște dealuri
defrișate de suspine
fir-ar verdele să fie
veșniciei temelie
căci uscat
surâsul moare
când pornește la plimbare
eu i-am spus 
în gând
bădie
cât mai suntem
nu se știe
dar privirea lui
intensă
m-a făcut să tac
tăcere
polimorfică
imensă
măi
nu știu de ce sunt
oare
martor la atâta ură
când ideea
cea mai pură
are rădăcini în soare
iată
apa cum își taie
drum în formă de copaie
prin pământul
care rabdă
lacrimi
zarvă
rugăciune
când primește-n el cuvântul
n-are sens
ajuns pe creasta
evoluției
știută
el să fie
prost 
și leneș ca o plută
da
nu-i glumă
vișinul a dat în floare
oare cineva
acolo
a făcut o resetare?

3 comentarii la „Oare cineva acolo?…”

  1. Da, Dumnezeu a facut o resetare, a vazut ca oamenii – cei foarte putini care au ramas oameni – nu pot face singuri asta si a intins un deget. A atins pe ici pe colo voiniceii mei albastri, un visin, alunii, agrisul si tot asa in fiecare zi . Are foarte multe de atins si desavarsit !
    Mi-a placut poezia si comparatia „prost si lenes ca o pluta”. Nu stiu la cine te-ai gandit tu dar eu i l-am lipit pe frunte lui iohanisderomania . De ce ne-o fi „blagoslovit” Domnul doar cu natarai (ultimul este cel mai mare).

    1. Îmi tot zic să mă las de Facebook, dar de câte ori comentezi pe blog, mă încurci. Nu am maniere de adept al Facebook-ului. Care-i legătura cu Doamna Cecilia? De fiecare dată când comentezi, în front, ceea ce ai citit pe blog, îmi zic că trebuie să mențin ritmul. Ceea ce pun prima dată pe blog, clonez și agăț și pe pagina personală de Facebook. Mi-am dat seama că Facebook-ul este un instrument de cunoaștere. Îi arată pe oameni cum nu ar vrea ei să fie. Unealtă perversă! Cred că până la urmă mă voi mulțumi cu un cititor, maxim doi, pe blog.
      Spre dezamăgirea unor oameni de care sunt legat, totuși!

      Nu îl mai bag eu în seamă pe Klaus Joianus, cum îi zice cineva din Buzău.
      În ceea ce privește resetarea, nu mă gândeam la resetarea de primăvară, ci la una a fondului genetic al oamenilor de pe plaiurile carpato-danubiano-pontice.

      Vine iarna!
      Sfârșit de săptămână plăcut!

      D.B.

  2. Resetarea asta a fondului genetic, cum spui tu, cred ca tot Dumnezeu o poate face ca altcineva cine ? Poate stii tu, sau e doar un vis ?
    Vezi tu, iar am inteles altceva fata de ce ai gandit tu.Am zis ca nu mai comentez si vad ca nu prea-mi iese.Sper ca nu apar pe Facebook comentariile mele de aici. Stiu ca le poti sterge daca trebuie, daca te incurc.
    Poate ca merita sa nu-i dezamagesti pe cei cativa de pe FB. de care te simti legat.
    Si eu iti doresc un sfarsit de saptamana in care sa te poti odihni dupa zbuciumul zilnic si-ti multumesc pentru urare !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *