Bâldâbâc și huștiuluc aruncam în lac cochilii de gasteropode albe culese de Moș Tăgârță zis și Nae Bașbuzuc de pe pajiștea perfectă a lui nea Avram frizerul cel cu prispa rezemată de tăcerea unui nuc. Pârghie și mangealâc lemn de fag cioplit cu barda de bunicul mare meșter din ținutul Carcalâc și tăiat la clopsic iarna ca să-i facă Doamnei Neaga scară pentru podul casei și la prispă parmalâc. Acaret și balabustă își luase Stan flăcăul pe furiș un fel de șustă să nu râdă pe la colțuri gura lumii c-așa-i omul curios ca o mangustă. Hacana și mandravelă cu mârțoaga lui gătită trece pe la porți țiganul să ne-arate gramofonul învârtind la manivelă. Caloian și paparudă a secat fântâna-n ceruri au ieșit la vaduri șerpii vlăguită, printre pietre curge gârla prin nisip și iarbă crudă. Aferim și besactea puradeii lui Nea Stere dorm sub salcia pletoasă iar zlătarul la șosea face tuciuri spoi-tingiri și mii de planuri cum să-și dreagă coviltirul stând la umbră cu muierea lui smolită ca o gură de cișmea. Dandana și balamuc a murit în zori femeia lui nea Miclea zis Ciubuc bate clopotul în dungă aferim și huștiuluc mor cuvinte mor și oameni nu rezistă mult laleaua rătăcită sub un nuc.