Nu e grau fara neghina.
Nu-i suras ce nu suspina.
Nu-i iubire fara sete
de-ntuneric si lumina.
Au ramas in urma toate
in rugina ferecate.
Nici un chiot nu se-aude.
Dealurile dorm uitate.
Si de-atata dor de tine
nu mai vad in zare bine.
Infinitul nu mai are
nici un punct ascuns in mine.
Sunt si nu-s, dar cine stie
daca pacla asta vie
va aduce primavara
si un strop de vesnicie.
Soare, muguri si tacere
duhul inimii ii cere.
Alta lume se ridica
peste lumea care piere.