Doamne,
recunosc,
am fost invins de vorbele mele.
Am ramas prea mult in urma lor.
Oamenii nu mai au rabdare
sa se uite in ochii mei.
„Tu ai spus cuvantul acesta?”- ma va intreba
Dumnezeu
la judecata de apoi.
„Da, imensitatea voastra, eu l-am zis
pentru ca eram slab si nu mai vedeam stelele
ca altadata.
L-am slobozit catre marginile universului,
stiind ca
nici o farama din eternitatea ta nu se va clinti.
Dar, cei care au uitat care le este locul
au strigat la mine:
„Cine te crezi tu
sa ne spui noua altceva decat suntem pregatiti
sa auzim?”