Voi,
umbrelor,
unde aveti adapost iarna,
in timp ce noi,
cei plamaditi din carne si oase,
ne vanturam,
fara tel,
printre minunile invizibile
ale devenirii universale?
Suntem mereu in opozitie
cu acea parte modesta din noi
care simte in ce directie
ne poate duce
ecuatia fericirii.
Si nu avem ochi
pentru firul de colilie,
chinuit de arsita verii
si mangaiat de adierea impersonala a
vantului.