Am inceput sa cred

Cuvintele se uita la mine obosite.

Speranta lor

de a pastra doar amintirile

in care si-au facut cuib privighetorile

nu a fost implinita.

De multe ori

am avut senzatia

ca voi fi auzit de Dumnezeu

vorbind universului.

Stiam ca inaintea mea

destui curiosi s-au ratacit

prin zavoaiele clipelor nepieritoare.

Am ascultat cu urechea ciulita

la armoniile inserarii

si n-am gasit

nici un cuvant pe masura frumusetii lor.

Am inceput sa cred

ca voi muri

parasit de curajul

de a separa zgomotul inutil

de reverberarile nebanuite ale cuvintelor.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *