Sari la conținut
Fluida
asemenea vantului
trecerea mea prin univers
ramas fara vise
ascultand
plansul celor rataciti
definitiv
in smarcurile improvizatiei
nimic nu poate inlocui
senzatia de confort
pe care o degaja inundatia fleacurilor
viata mea nu mai are stabilopozi
fiecare scancet al universului
este o catastrofa
ma refugiez in desertul gandurilor mele
incolonat
golit de speranta
in contratimp cu adevarurile simple
prea multe nascocirile care ma aduc
in afara amintirilor
definitiv
nu am invatat sa mor
mi s-au terminat lacrimile
si nu am curaj sa imi pun intrebarea
ce fel de lume este aceasta in care
nu mai am timp sa privesc
in mine insumi?