Posomorata zi…

Posomorata zi

pe dealuri

aud cum plange liliacul

si randunicile se roaga

sa mai apuce zi cu soare

 de zbenguiala pe la stresini

uitand ce trist ne este veacul.

Abia acum

cand tineretea

s-a-mprastiat ca fumu-n zare

am inteles ca fericirea

in fiecare zi isi face

din cele simple si curate

un cuib din ganduri solitare.

Si uite cum

ramanem singuri

afara ploua si-i racoare

ne tot pandesc prin cranguri lupii

caci am uitat ca viata este

prin inviere sarbatoare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *