O mare cu apa limpede
in care delfinii inoata
de parca ar fi singuri pe lume.
O campie
mangaiata de pletele verzi ale graului
si de trilul sfasietor al ciocarliei.
Un deal
la poalele caruia copii dorm
uitati de parinti
dar vegheati de razele bland arcuite
ale soarelui.
Un munte
de pe crestele caruia
putem respira neastamparul norilor.
Un cer ale carui stele
se plimba noaptea pe uliti,
printre visele celor care dorm,
departe de frigul fara hotare al universului.
apropo de frigul universului (cam de 3°K, o mare de radiatii ramasa de la big bang care inghite gauri negre pentru ca sunt scaldate la <3°K): m-am intrebat ce naiba o fi temperatura in univers daca nu prea e materie care sa o contina- 1 atom la 1m³… Putin 🙂
Si, desigur, o tara frumoasa poate fi si aceea care are un crampei ca cel din imaginea adaugata de tine la final !