Învaţă să mergi prin zăpada curată... 3 Ianuarie 2015
Fulgii de nea. Pentru o clipă, fereastra sufletului meu către univers.
Dumnezeu, înţelept şi atent, îmi spunea, prin ei: Ai putea să zbori şi tu, dacă ai uita de greutatea trupului tău.
Firavă făptură, fulgul de nea. Adormeam, bucuros de sosirea lui în împărăţie.
Ştiam, după felul în care crivăţul, întărâtat în sfârşit, şuiera, că dimineaţa voi vedea un ocean de fulgi, zgribuliţi, ca o colonie de pinguini, unii în alţii înghesuiţi.
Într-o astfel de dimineaţă timpul, luat prin surprindere de albul ingenuu, în loc se oprea. Şi, încă odată, Dumnezeu îmi şoptea: Du-te copile, învaţă să mergi prin zăpada curată! Răceala ei este doar o iluzie, pe care mintea o poate învinge dacă uiţi de scurgerea timpului prin inima ta, înfierbântată.
|