Uneori

Sa nu-ti risipesti intelepciunea in vagaunile vietii! Nici macar atunci cand bratul inselator al norocului ti-a oferit vremelnica lui protectie.

Uneori,

cad stele din cer.

Alteori,

curcubeul se odihneste

pe creasta unui deal.

In mare,

nu se intampla nimic

esential.

Marile echilibre

supravietuiesc

tuturor incercarilor,

daca sufletul

a invatat sa se multumeasca

cu putin.

Cei ce tulbura apele

se vor lovi primii

de inaltimea talazurilor.

Strugurii

pe care ii vor intalni

in vis

se vor risipi

odata cu ivirea zorilor.

Timpul,

in sens absolut,

are cate putin

din timpul fiecaruia.

Trebuie doar

sa avem ochii deschisi.

Pentru a observa

fumul necontenit

al elixirelor.

Pentru a redesena

chipul aproape uitat

al parintilor.

Pentru a adormi

in parfumul fara egal

al nazuintelor.

Toata lucrarea timpului

ne va zambi.

Trecerea noastra

dincolo de negura departarilor

va fi ca o adiere de vant

pe  crestetul coliliei.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *