Adierea vantului
surasul diminetilor insorite
dansul indragostitilor
in poiana gandurilor inmiresmate
nostalgia departarilor
din care nu au ramas urme nici in pulberea stelelor
salutul binecuvantat al norilor
care brazdeaza linia surda a orizontului
licarul viu din privirea celui care vede
dincolo de coaja subtire a timpului
tristetea chipului
peste care s-au asternut
urmele intamplarilor nedorite
apele care duc in vale
toata oboseala
izvorata din defilarea sacadata a obisnuintelor
umarul necunoscutului
indoit de apasarea rece a despartirilor
chipul celor plecati
in amurgul abia mijit al sperantelor
toate se duc si vin
fara ca noi sa putem citi
in adancul inimii
sau al cuvantului.