Nu ma nascusem inca…

Nu ma nascusem inca.

In loc de soare

umbra

isi rasadea in mine

lumina ei adanca.

Nici timpul nu-ncepuse

a curge

peste mine.

Nemarginite spatii

se-nfasurau pe ghemul

senzatiei de bine.

De ganduri si cuvinte

eram ferit

in lumea

morfismelor afine.

As fi ramas de-a pururi

prizonier in tine,

de n-ar fi fost chemarea

pe care vesnicia

o indrepta spre mine.

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *