Parca-s ingropat de viu 1 Iunie 2014
Mai aproape, mai tarziu, mai în sila, mai afara din canoane, mai cu teama de pustiu.
Mai cu dor si mai tacere, parca-s ingropat de viu.
Mai cu soare, mai cu vifor, tot mai singur şi mai rece, printre vorbe şi biserici, obosit de cate stiu.
Mai departe... de izvoare, mai nesigur pe picioare, mai a bruma, mai a ceata, toamnele imi bat la usa, prea devreme. Tata, mama, fratioare, mi-e totuna de voi fi sau n-o sa fiu.
Mai lumina invierii, mai colinde, mai zapada, mai istoria ce duce si suras si plans aiurea, prin uitarea ce deschide portile nemarginirii, mai a umbra, mai a soare, cumsecade, purpuriu.
|