Cu fruntea plecata pana la pamant
iti cer indurare
Creatorule
Eu
cel ce a inceput prea tarziu sa vada
dincolo de stanoaga sinelui.
In sufletul meu
s-au amestecat toate evidentele
astfel incat ceea ce altadata era simplu
si putea fi amanat
astazi este trist
urgent si foarte complicat.
Nu mai am timp sa zambesc.
Reperele de altadata au fost smulse din pamantul rabdator
si aruncate in calea apelor buldozer ale timpului.
Doar buruienile mai sunt sanatoase
gurese
si neclintite in fata istoriei.