Trezindu-se brusc în lumina zilei ce lumină un fel de rai pentru el sau pentru ea a făcut ochii mari deși erau mici și aveau încă forma întunericului intrauterin la ce bun să-i ții deschiși dacă mama are grijă de hrana și de somnul tău uneori îți cântă alteori se jelește impersonal făcând trandafirii și codobaturile să plângă măi copile ține minte ce se întâmplă acum cu tine nu te mai zvârcoli fără rost las-o pentru o clipă în brațele somnului se va trezi singură din visul în care era pe altă planetă și văzându-te va spune aici eram doarme somn limpede pruncul meu nu-mi lipsește nimic mulțumesc părinților mei încă vii neînsemnată cum sunt am adus pe lume acest duh în miniatură ferească-se de mine cât mai mult clipa când voi pleca pe drumul acela apăsător doar pentru că este pietruit cu diamante înfășurate în necunoscut!